luni, 1 octombrie 2012

Revolutia vazuta altfel

Există printre milioanele de teorii, o teorie a catastrofelor. Despre aceasta teorie şi ce cuprinde ea, sunt multe păreri si mai multe interpretări.
Din punct de vedere matematic orice punct de dicontinuitate al unei funcţii poate fi considerat (in sensul acestei teorii) ca un punct de catastrofă.
Sosiem in orasul de pe Borcea de nouă ani si pentru ca aveam studii şi corespundeam din punct de vedere politic, am fost promavat (uneori fara voia mea) in diverse functii. Îmi facusem deja un fel de logo cu care începeam sau terminam discursurile: „Sa facem in asa fel încît sa aducem... (si aici băgam obiectul in discuţie)... pe o traiectorie optima si echilibrata. Un sistem economic este un sistem cibernetic care se autoregleza prin decizia politica.”
Va dati seama ca auditoriul era dat peste cap de cultura mea.
Si uite asa am ajuns nomencalatura judeteana.
Aveam acces la informatii. Imi placea ceea ce faceam ca economist de sinteza. Lucram intr-un regim semimilitarizat. Am inteles, sa traiti, asa cum ati ordonat, asa cum ati spus dumneavoastra... Si deodata in sufletul meu a inceput indoiala. Gorbaciov... Perstroika... Glasnost... intâlnirea de la Malta... Paul Goma... Socul Viitorului de Alvin Toffler, Legea Entropiei si procesul economic de N.Gerogescu Roegen. Abordarea problematicii sistemului era alta.Trebuia inteleasa.
Nu am mai avut timp.Totul a inceput brusc.
Vânzoleala mare în sediu, treceam unul pe langa altul ca în gară, ordine date de şefi mai mari, mai mici, adjuncţi. „Te duci în seara asta pe ruta Călăraşi-Borcea cu un echipaj, inspectezi toate unităţile agroindustrale, posturile de miliţie si raportezi evenimentele deosebite”. „Am inţeles tovaraşe secretar... ”
Eram nelămurit... ce se întamplă? Zvonuri despre Timişoara pe la Europa libera...
Un ARO ne-a luat si ne-a târât în noapte... nimic deosebit... cu exceptia unui şpriţ puternic la un post de miliţie in cinstea tovaraşului care era prin Iran..
A doua zi evenimentele se precipita. Ordin. ”Te duci la intreprindrea x din Olteniţa şi organizezi... un miting spontan...(????)....”
Biroul directorului, eu cu prietenul meu care... ma insoţea, un pahar de cogniac, mitingul „spontan” se desfaşura normal.
Deodata... PAC... uşa se deschide si o tipa alba la fata... striga... tovarasi la Bucuresti l-a fuierat pe tovarasul.
Cogniacul pe care l-am baut vroia sa iasa afara pe nas... stupefactie... asa ceva nu se poate...
Dam drumul la tv... Era pauza...
Progarmul a reinceput.
Soferul venea tipind... "Tovarasi sunteti chemati prin statie, la baza (denumire codificata a sediului)..."

Raportam desfasurare normala a mitingului si incidentul respectiv.
Era tirziu. Inca nu era definit TIRANUL... acum se nastea...
Dimineata frumoasa de decembrie... ordin... ”chemi directorii de banci sa facem un preliminat pentru a plati retributiile mai devreme...” Am inteles (cineva spunea ca tot intelesul devine neinteles).

Discutii intense... fum de tigara... indicatii pretioase... TROSC... uşa se deschide şi... ”Tovaraşe secretar l-au impuşcat pe MILEA.”

Am urcat la cabinetul primului secretar... se invartea si vorbea singur... ”înca nu înţeleg.”.
Multimea se adunase in fata sediului... au inceput sa rupa lozincile... o tiganca grijulie strangea scandurile provenite, pentru foc. O invidiam. Instinctul de conservare a inceput sa lucreze. O frica necunoscuta incepuse sa ma cuprinda.

Au intrat in sediu. Erau furiosi pe regim, pe viaţă, pe noi. Tipau, injurau...
Operele tovarasului au inceput sa-si ia zborul... umplând peluza din fata cladirii.
Ne retrageam strategic.
Garzile patriotice nu mai raspundeau la ordin... L-am condus pe primul secretar impreuna cu altii ca mine, pe o iesire dosnica..
La televizor Dinescu si Caramitru se faceau ca muncesc.

Am plecat spre casa. Tiranul se nascuse luand asupra lui toate relele pamantului. Acum plecase. Multimile umpleau strazile, sarbatoreau.Tot orasul era in fierbiere. Dinspre marele combinat siderurgic (de care avea sa se aleaga praful) mii de oameni marsaluiau... Ole, ole... etc.

Toata lumea era vesela. Eu cautam sa ma ascund. Se zvonea ca toti activistii vor fi prinsi si judecati de tribunale ale poporului.

Pt mine revolutia a fost un punct de discontinuitate în sensul teoriei enunţate mai sus.
Tot ce faurisem pina atunci s-a prabusit. Cei apropiati mie erau bucurosi de ceea ce se întâmpla...
In entuziasmul general au uitat ca eu eram de cealaltă parte a baricadei.

Ce s-a intimplat mai departe e alta poveste.

Niciun comentariu: